marți, aprilie 26, 2016

O noua zi...

O noua zi poate fi o noua bucurie sau o noua intristare. Cum ai noroc !Uneori, cand nu uit, ma rog ca Dumnezeu sa-mi dea macar o zi ,, medie"
....Dar cum sa incepi ziua bine cand iesi de pe strada ta cu speranta in suflet ca toate vor fi ok si... nimeresti  intr-o coada de masini de nu ii vezi capatul...in fum ...in vacarmul claxoanelor...Si asta zilnic! Speri ca lucrurile se vor indrepta si ca intr-o buna zi se vor termina toate lucrarile de pe strazi, ca strazile se vor largi, politia rutiera va fi eficienta si ca vei merge la serviciu snur ca in lumea civilizata. Ah! aproape ca ajungi sa crezi ca numai in inchipurea ta exista atostrazi, soferi calmi si strazi pe care nu se lucreaza nonstop. Chiar ma intreb daca nu  am visat cu ochii deschisi la locuri perfecte in care toti si toate merg ca unse. Azi, colac peste pupaza, peste masina mea au trecut si 2 elicoptere si cum stiu ca la noi aceste aparate au obiceiul sa mai si cada cred ca e de imaginat ce am simtit! ....Am ajuns la serviciu, bucuroasa ca-mi intalnesc colegii si.... a -nceput cosmarul parcarii : impinge 3-4 masini ca sa-ti faci loc, culege de pe masini praf, ca la noi masina nu prea se spala ( si daca ar fi s-o speli, ca sa fie mereu curata, ar trebui s-o faci zilnic si s-ar duce naibi vopseaua)....in sfirsit am reusit! Am trecut si peste asta! Am intrat in lift, dau sa-mi aranjez coafura in oglinda nou schimbata si ...scot un tipat!....pe langa faptul ca aveam o fata incruntata, parul transpirat lipit de teasta mai aveam si doua dungi negre de praf in diagonala pe obraz. Mi-a trecut sperietura pana la urmatorul etaj si m-a umflat rasul : aratam ca un indian gata de razboi .,,Asa deci, am gandit eu,  incepe razboiul zilnic. Lasa ca ajung sus si ma spal ,ma machez din nou, ma pieptan.... si gata!" Nu a fost sa fie ca liftul a facut hac! si s-a oprit intre etaje. Pentru doar citeva clipe, timp in care am albit de spaima, mi-a trecut viata intrega prin fata ochilor...nu am dus insa la capat rememberul ca liftul a repornit cu o zmucitura feroce cam pe la revizionarea varstei de 35 ani....Ah! Ce varsta frumoasa! Cand am ajuns in birou doream sa ucid pe cineva....aveam ochii injectati si rai si prin cap imi treaceau nenumarate moduri de a savarsi o crima
 ...Suna telefonul...un client...,,-Domna M sunt, din partea lui...., daca sunteti amabila Domna Mihaita"...,,
"- nu sunt!" zic eu si i-am inchis dand cu telefonul de perete si cu tifla unui posibil comision...
S-a dus dracului orice chef si orice pofta sa faci ceva. Si asta se intimpla zilnic ...aproape!.